Biserica Catolica a instituit o institutie care depaseste conceptual orice alta metoda de a hotari daca o decizie este corecta. Se finanteaza ideea de a fi impotriva, de a aduce argumente contra, de a sustine cu dovezi contrariul unei hotarari, asta in interiorul grupului care ia o decizie.
Biserica Catolica incearca sa devina obiectiva, de secole. Deciziile ei incearca sa fie deja pregatite oricarui atac public pentru ca dubiile Avocatul Diavolului asupra validitatii deciziei au fost depasite.
Niciun Guvern nu are dubii. Scepticismul e o institutie desueta din punct de vedere al puterii executive, de orice culoare politica sau ideologie. La moda sunt hotarariile fara dubii. Din nefericire, Guvernul nu are o institutie similara Avocatului Diavolului.
Statul are alte mecanisme de validare a unei decizii, separarea puterilor in Stat. Are "cainele de paza" - presa, la noi cam bolnava de jigodism, Avocatul Poporului, sindicatele.
In cazul Romaniei ar trebui infiintat un minister, apolitic, inamovibil la schimbarea Guvernelor care sa se opuna programatic oricarui act emis de Guvern, sa ceara explicatii asupra logicii hotararilor, asupra metodei de a justifica hotararea. Si care sa valideze hotararile Guvernului. Un grup de oameni care sa garanteze logica, legalitatea, interesul public, lipsa de interese particulare a unei decizii guvernamentale.
Metoda ar fi simpla. Guvernul propune o hotarare Ministerului Diavolului, acesta o face publica timp de cateva zile, primeste de la public diferite opinii si intrebari pe care le sintetizeaza si inainteaza Guvernului. Comentariile pozitive hotararii guvernamentale nu sunt luate in considerare ca de aia se cheama Ministerul Diavolului. Guvernul raspunde si, in functie, de raspunsuri semneaza sau nu hotararea respectiva. Raspunsurile Guvernului sunt facute publice. Ar introduce
