Intr-un manual de arta electorala, gestul PD-ului, prin care a dres busuiocul chiar in secunda in care stricase brinza, cu o prestidigitatie curat diplomatica, ar ocupa, in mod legitim, un capitol intreg. La cita mefienta, susceptibilitate si animozitate se isterizeaza p'acilea apropo de malul celalalt al Prutului, era la... mintea avicola sa anticipezi ca vizita inaltului oficial roman va demachia in iures umorile politicului indigen, dezvaluindu-ne adevaratul chip al mentalitatilor de partid si hramul sui-generis al doctrinelor, altminteri redactate cu exemplara dexteritate intru prestanta si dictiune, de te ia cu banuiala ca mai tot liderul de la noi s-a nascut stilist si ca nu are pace, neam, din pricina paiului din coasta sintagmei. Dar sa nu ne abatem. Era, zic, de asteptat ca PD-ul lu' Marian Ilici (intre altii, dar mai in prim-plan, fiindca, helas, si anul acesta este electoral, drept care si socotelile poarta mot si cata neabatut in zarea urnelor de vot) s-o faca pe ofuscatul, pretinzind, gutural (dupa tipicul endemic al vizionarilor de stat, care confunda basii cu profunzimea si aburii etilici cu spiritualitatea) sa i se dea, in fine, Tratatul de baza si Tratatul de frontiera. Now! Daca rusii si autarhicii nu fisau atunci in delir facturile la curent si gaze, trebuie ca vor fi inteles cine este adevaratul amic al statalitatii moldave, bifindu-l euristic in contul viitoarelor anticipate. Prin urmare, PD-ul a batut in felul mentionat saua spre i se pricepe bazinul electoral: inca un mod - la hoarda celor deja omologate - de a-ti trage cenusa la turta pohtelor de reaccedere in parlament. Drept ca tot el, PD-ul, prin gura - intotdeauna elevata (zicem fara conotatie, parol!) - a lui Serebrian a observat ca Romania ar face bine sa le acorde basarabenilor cetatenie fara restrictii, otova, cum ar veni, indiferent daca stiu au ba rimleneste. Asta va fi incalzit cu p