De curand, Madonna a fost nevoita sa realizeze ca statutul ei de superstar mondial n-o indrituieste automat la lectii moralizatoare despre conditiile sociale particulare ale tarii in care tocmai se afla in calitate de oaspete concertant. Daca si-ar fi indemnat fanii la mai multa vigilenta fata de proiecte precum cel de la Rosia Montana sau ar fi atras atentia asupra situatiei copiilor abandonati, avea neindoielnic parte doar de aplauze. Dar artista a preferat sa pledeze pentru cauza romilor, perceputi – intr-o unanimitate rar intalnita – de o mare parte din romani drept elemente sociale deseori problematice. Pledoaria ei impotriva discriminarii romilor ar fi fost, poate, altfel receptata daca diva insasi avea la activ initiative destinate imbunatatirii conditiei acestora. Putea, de exemplu, sa infiinteze o ambasada informala a romilor intr-una din variile lor imprejurimi si sa se stabileasca acolo pentru a afla cat mai multe despre conditiile vietii de zi cu zi ale acestei etnii neintelese si marginalizate. Alte vedete precum Bono, Richard Gere sau Oprah Winfrey au recurs, de-a lungul anilor, la astfel de gesturi, renuntand pentru o perioada determinata de timp la traiul lor princiar pentru a promova si populariza cauza in care credeau.

Daca Madonna avea habar macar de unele dintre multele asperitati ce compun cotidianul romilor, ar fi concluzionat rapid ca discriminarea la care este supusa etnia din partea statului si/sau a societatii reprezinta, probabil, cea mai mica dintre probleme. Femeile si in special copiii continua sa fie exploatati crunt de pletora personajelor ce compun ierarhia nenumaratelor clanuri care domina lumea rromani. Abuzurile, fie ca este vorba de violenta familiala, prostitutie sau trafic de carne vie, isi au – de cele mai multe ori – originile chiar in interiorul comunitatilor rome, nefiind vorba de influente sau impulsuri exte