O excelentă incursiune in istoria modernizării romăneşti, de la Bălcescu la Ceauşescu, ii dă autorului posibilitatea de a trage o concluzie: Modernizarea a insemnat in realitatea romănească reproducerea instituţiilor definitorii ale civilizaţiei occidentale dezvoltate.
La Sala Rondă a Intercontinentalului din Bucureşti, Adrian Năstase şi-a lansat ieri cartea "Romănia europeană". Dacă aş fi reporter de teren, nevoia de a defini exact ce s-a intămplat ieri m-ar pune in mare incurcătură. Aş avea de ales intre un moment cultural şi un moment politic. Punctul de sprijin in opţiunea pentru un moment sau celălalt il constituie neindoielnic cartea lansată.
Deşi intimidat de succesul politicienilor in genul lui Traian Băsescu şi Gigi Becali, care-şi fac un orgoliu din a mărturisi că nu citesc, lectura fiind o pierdere de vreme şi, mai ales, o răpire de la fapte mult mai atrăgătoare, cum ar fi cel de a bea un spriţ, năravul de a scrie şi tipări cărţi s-a mai păstrat printre politicieni.
Numai că volumele lansate cu mare larmă mediatică sunt in marea lor majoritate culegeri de discursuri şi intervenţii cu iz electoral.
Politicianul foloseşte apariţia, dar mai ales lansarea unei cărţi pentru a-şi mai face un pic de campanie electorală. Nu e cazul cărţii "Romănia europeană".
Cine o citeşte (şi eu mă număr printre cei care şi-au găsit timp s-o facă) rămăne surprins să constate că e vorba de un eseu de peste 500 de pagini găndit şi scris ca un tot unitar.
Aşa cum arată in Cuvăntul inainte, Adrian Năstase şi-a propus să lanseze o dezbatere publică de amploare asupra Romăniei de după aderarea de la 1 ianuarie 2007.
In viziunea domniei sale, prin aderarea politică se incheie o tranziţie de 17 ani in Romănia, pentru a se deschide o altă tranziţie, mult mai dificilă: cea de la aderare la integrare. O excelentă incursiune in istoria m