Dupa 300 de ani, Romania s-a transformat din nou in pasalac. Cu concursul si la cererea partenerilor euro-atlantici, care nu au incredere in autoritatile de la Bucuresti. Autoritati puse pe furat, dispuse la tradare, la duplicitate, la sacrificarea celor mai elementare interese nationale. In pasalac, cine nu face parte din sistem e eliminat. Iar din sistem fac parte multi dintre cei care provin din fosta securitate, preluati fiind de serviciile inteligente euro-atlantice, precum si cadre noi, de nadejde, formate si promovate in ultimii 20 de ani.
Evident, nimeni nu va recunoaste oficial afirmatiile de mai jos. Cum ar fi, de pilda, aceea ca nu poti ajunge sef al unui serviciu secret la Bucuresti fara acordul prealabil al marilor puteri. Care nu-si vor da acordul decat pentru acele persoane pe care le au sub control. Prin intermediul acestor servicii dar si al unui puternic lobby international este impiedicata, pe orice cale, ajungerea la putere a acelor persoane care nu fac parte din acest sistem de pasalc modern. In acest moment, si presedintele Romaniei trebuie sa faca parte din sistem. Precum Basescu. Antonescu nu face parte din sistem. De aceea, in ciuda uriasei sale popularitati la scara nationala, el este refuzat de aliatii nostri euro-atlantici. Iar Ponta, la randul lui, este ejectat pentru ca, fiind prea apropiat de Antonescu, nu poate fi controlat de sistem. Dar in ce scop se intampla toate acestea?
Dincolo de zbuciumul vietii politice, dincolo de derapajele institutionale ori de natura democratica, cel mai profund fenomen care a caracterizat Romania ultimilor 20 de ani este dezindustrializarea si deznationalizarea. Marile industrii, controlate de romani, de capitalul autohton, sunt in prezent cvasi-inexistente. De altfel, in general Romania a fost dezindustrializata si transformata intr-un furnizor de materie prima, intr-o
