Puterea termică necesară nu depăşeşte, în cele mai multe cazuri, 24 de kilowaţi. În alegerea centralei contează configuraţia şi volumul spaţiului de locuit, nevoile familiei, stilul de viaţă al acesteia, numărul de utilizatori, precum şi tehnologiile existente. Sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice şi apei calde oferă de multe ori costuri exagerate. În aceste condiţii microcentrala termică murală pe gaz a ajuns să reprezinte soluţia cea mai eficientă din punct de vedere calitativ şi financiar pentru încălzirea şi asigurarea apei calde menajere într-o locuinţă.

Costurile pentru încălzire şi apă caldă scad până la 40% faţă de costurile sistemului centralizat. Practic, dacă vreţi să vă coordonaţi singuri căldura din apartament, aveţi la dispoziţie, ca variante, centralele termice pe gaz standard sau cu condensare, în variante murală sau de pardoseală, centralele pe combustibil solid sau centralele electrice. La acestea se adaugă şi echipamentele pe bază de resurse regenerabile, precum sistemele solare sau pompele de căldură.

Putere în funcţie de spaţiu

Puterea termică folosită la scară largă în cazul apartamentelor de bloc, este în jurul a 24 de kilowaţi. „Pentru o suprafaţă de locuit de până la 200 de metri pătraţi, cu o înălţime de aproximativ 2,4 metri şi maximum trei utilizatori de apă caldă menajeră simultan, aveţi nevoie de o centrală termică de 24 – 28 kilowaţi. Dacă suprafaţa atinge 250 de metri pătraţi, atunci trebuie să optaţi pentru o centrală de 31 de kilowaţi”, spune Mariana Neamţu, director marketing Baxi.

Totodată, este important de corelat puterea centralei cu gradul de izolare al pereţilor. Pentru o casă izolată cu termosistem pe faţada exterioră de minimum cinci centimetri, este recomandat un necesar de 30 waţi pe metru cub de aer. În cazul unei case neizolate, se poate ajunge