Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va trebui să liberalizeze piaţa funciară începînd cu 1 ianuarie 2014. Altfel spus, cetăţenii din ţările membre ale UE vor putea să cumpere terenuri agricole situate în extravilan, pe o piaţă liberă.
Proiectul guvernului extinde dreptul de preempţiune pentru cumpărarea terenurilor agricole de la arendaşi, drept pe care aceştia îl aveau şi pînă acum, la cei care deţin terenuri în vecinătate, apoi la tinerii fermieri şi, în fine, la stat. Statul va vinde şi va cumpăra terenuri prin Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, o instituţie care se va afla în subordinea primului ministru.
Ne putem însă aştepta ca statul să cumpere terenuri odată cu liberalizarea pieţei? Răspunsul este mai degrabă negativ, pentru că şi terenurile pe care le are în prezent sînt în mare parte concesionate, în condiţii deloc avantajoase. Un exemplu concludent este concesionarea pe o perioadă de 20 de ani a peste 50.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei, una din cele mai fertile zone agricole, pentru o arendă anuală de 600 de kilograme de grîu la hectar, mult sub media pe care o plătesc arendaşii proprietarilor persoane fizice. Mai degrabă statul va vinde terenuri odată cu liberalizarea pieţei funciare, pentru că s-a dovedit a fi incapabil să investească în modernizarea agriculturii chiar şi pe moşia proprie. Sau altfel spus, statul a preferat să facă afaceri dezavantajoase prin concesionări de terenuri către clientela politică.
Guvernanţii declară că sînt preocupaţi să-i impulsioneze pe români să cumpere terenuri agricole. Una din măsurile anunţate este sprijinirea obţinerii de credite în acest scop. Astfel, pentru obţinerea unui credit, cumpărătorul român va achita în avans doar 10% din suma solicitată, rămînînd ca din restul sumei 50% să fie garantată de către stat,