La începutul lunii octombrie, Iaşul a trăit un eveniment apreciat drept "fastuos" şi "feeric": citez formulele folosite de presa ieşeană, şi tot de acolo - precum şi din cîteva cotidiane bucureştene, atente la ce se întîmplă memorabil în provincie - voi prelua informaţiile care ne permit să reconstituim cît de cît evenimentul, eu personal neputînd aduce, din păcate, o mărturie directă. Aşadar, duminică 10 octombrie s-a celebrat căsătoria principelui Ştefan Dimitrie Ferdinand Sturdza cu Nina-Irina Ţăndărică. Principele Dimitrie Sturdza este fiul prinţului Dimitrie Sturdza, cunoscut om de afaceri. Pentru a da o dimensiune cu adevărat simbolică evenimentului, prinţul Sturdza a solicitat ca "locaţie" Sala Voievozilor de la Palatul Culturii (restul impozantei clădiri, ce necesită reparaţii şi consolidări urgente, rămînînd în aşteptarea unor evenimente similare). Aprobarea s-a obţinut fără probleme, iar prinţul Sturdza, în semn de afecţiune pentru oraşul lui Eminescu şi Creangă, a donat o sumă de bani pentru renovarea parţială a holului de la intrare şi văruirea cîtorva din pereţii Palatului Culturii. Doi artişti plastici au creat, la comandă specială, o catapeteasmă, iar ceremonia a fost oficiată de însuşi ÎPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de un sobor de preoţi. Au participat peste 250 de invitaţi, parte dintre ei sosind la Iaşi cu zece avioane private, puse la dispoziţie de socrii mari şi de naşul tinerilor, dl Neculai Bujor. Cu o seară înainte, sîmbătă, s-a organizat o masă la restaurantul Ciric, iar desfăşurarea ei a confirmat, o dată în plus, voinţa familiei princiare de a îngemăna valorile autohtone cu cele europene. Au fost din belşug icre negre, brînzeturi franţuzeşti, dar şi cighir, tobă, caltaboş, tochitură, papanaşi, plăcinte poale-n brîu, stropite la discreţie cu şampanie Ruinart. S-a servit şi un cerb împănat, unul din cei doi cerbi pe