Cunoscută cândva drept patria mărului şi a prunului, zona Mureşului mai are doar jumătate din suprafeţele cu livezi din anul 1989. Pomii fructiferi de pe terenurile retrocedate au fost

Cunoscută cândva drept patria mărului şi a prunului, zona Mureşului mai are doar jumătate din suprafeţele cu livezi din anul 1989. Pomii fructiferi de pe terenurile retrocedate au fost tăiaţi de proprietari, iar cei rămaşi în ferme s-au îmbolnăvit sau au îmbătrânit pur şi simplu.

În 1989, judeţul avea 8.460 de hectare cu livezi, iar acum mai sunt doar 4.128 ha de plantaţii pomicole, dintre care peste 1.500 sunt în paragină. În ultimii 17 ani, România a pierdut cel puţin 110.000 de hectare de livezi.

Rareori pe terenurile defrişate au fost replantaţi puieţi. Doar 1.500 de hectare de livezi au fost refăcute în toată ţara, iar în judeţul Mureş doar 60. Distrugerile sunt practic iremediabile, pentru că staţiunile pomicole, care ofereau puieţii, au fost desfiinţate, iar pomicultorii trebuie să cumpere tot ce au nevoie din străinătate.

Pomii fructiferi n-au fost îngrijiţi şi au ajuns lemn pentru foc

În 1989, judeţul avea 8.460 de hectare cu livezi, iar acum mai sunt doar 4.128 ha de plantaţii pomicole. Dintre acestea, aproximativ 1.500 ha sunt neîngrijite.

Zona Mureşului este o regiune cunoscută, în mod tradiţional, drept "patria mărului şi a prunului". Acum, după două decenii de indiferenţă, merii mai ocupă sub 3.000 de hectare, iar prunii aproape au dispărut.

Directorul DADR, Naznan Jeno, afirmă că, pe întreg teritoriul său, "România a pierdut în ultimii 17 ani cel puţin 110.000 ha de livezi.

Doar 1.500 au fost replantate". În Mureş, la fostul IAS Zagar, circa 700 ha au fost lăsate în paragină şi au ajuns lemne de foc. Livada din Târnaveni, care producea anual peste 300 de tone de mere şi 100 tone de alte fructe a ajuns... păşun