Generalul Marin Pancea, un apropiat al lui Nicolae Militaru, a dat o serie de ordine criminale, care au provocat vărsarea de sânge. La fel ca Nicolae Militaru, Marin Pancea a avut dosar de agent sovietic, dosar întocmit de contraspionajul lui Ceauşescu.

Masacrul declanşat pe străzile Brăilei în zilele Revoluţiei şi soldat cu 42 de morţi şi 99 de răniţi a început în ziua de 23 decembrie 1989. Până atunci, în oraşul de pe Dunăre nu se trăsese nici măcar un glonţ. Deloc întâmplător, 23 decembrie este şi data la care Ion Iliescu îl numea verbal pe Nicolae Militaru în funcţia de ministru al Apărării. Unul dintre cele mai macabre personaje ale Revoluţiei, dovedit agent sovietic de contraspionajul lui Ceauşescu şi considerat vinovat pentru o serie de diversiuni încheiate cu un mare număr de morţi (cazurile Otopeni, Trosca - MApN, Nuţă - Mihalea), generalul Militaru şi-a exercitat influenţa malefică şi asupra evenimentelor din Brăila.

Invocând susţinerea pe care o are din partea noii puteri instalate la Bucureşti, generalul Marin Pancea, un apropiat al lui Militaru, s-a autointitulat, la 23 decembrie, comandant al Garnizoanei Brăila şi a acţionat „în spiritul Revoluţiei": a dat ordine verbale, neînregistrate în niciun jurnal de luptă, a creat premisele haosului care a provocat cei 42 de morţi, iar după câteva zile a părăsit oraşul fără să răspundă vreodată pentru ceea ce a lăsat în urmă. Ba, mai mult a fost răsplătit de Nicolae Militaru cu o funcţie înaltă: şef al Centrului de Informaţii Externe (CIE), iar apoi şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA).

Nicolae Militaru, generalul-spion, a luat cu el în mormânt, în 1996, multe dintre secretele Revoluţiei Foto: Agerpres

Generalul Pancea (61 de ani la Revoluţie), fost ataşat militar la Belgrad şi la Paris în perioada 1964-1979, a recunoscut în faţa Comisiei Senatoriale pentr