Nu e bine nici să strângem cureaua ca în anii ’80, nici să consumăm ca în boomul de dinainte de criză, sugerează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ
Creşterea productivităţii muncii, comasarea terenurilor agricole şi mai multă disciplină în accesarea fondurilor europene sunt trei soluţii care ar permite economiei să se dezvolte, au sugerat specialiştii prezenţi, ieri, la un seminar organizat de BNR.
Criza ne-a ajutat să reducem de trei ori deficitul extern care îi speria pe investitori în perioada 2007-2008 şi care ajungea la 13% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că "o şeptime din fiecare unitate consumată în Romania era din exterior", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Însă România nu îşi poate propune să se dezvolte doar prin forţe proprii, fără împrumut extern, pentru că ar trebui să reedităm experienţa anilor ’80, când am strâns cureaua pentru a plăti datoria externă, a completat el. Alternativa ar fi să continuăm să ne dezvoltăm prin fonduri externe, crescând însă şi producţia internă, pentru că străinii nu ne vor finanţa oricum în viitor.
Nu este nevoie de soluţii miraculoase, ci de câteva direcţii bine stabilite care ne-ar permite să reluăm creşterea, sugerează economiştii.
"Să stimulăm munca"
"Trei lucruri trebuie făcute în România, ca să avem creştere economică: să stimulăm munca, să stimulăm munca, să stimulăm munca", a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României.Isărescu a reamintit definiţia creşterii economice: "Un produs sintetic al forţei de muncă şi productivităţii".
Cu un raport de 5 milioane de pensionari şi asistaţi social la doar 4 milioane de contribuabili, guvernanţii n-ar trebui să se întrebe ce trebuie făcut pentru a stimula creşterea economică. Răspunsul este evident: încurajarea creării de noi locuri de muncă şi stimularea
