Ca de obicei, când începe sezonul examenelor, apar şi surprizele.

Anul trecut, lumea a vuit atunci când examenul de bacalaureat a fost urcat din nou pe bancul de lucru de la Ministerul Educaţiei şi supus unor operaţii cosmetice. Instituirea Bacalaureatului profesional, care ar fi împărţit absolvenţii în două categorii - după gradul de pregătire al acestora şi, implicit, după posibilitatea de a-şi continua studiile la facultate - a fost cal de bătaie în preajma alegerilor parlamentare, după ce proiectul de modificare în acest sens a Legii educaţiei fusese refuzat la promulgare. După ce a trecut iarăşi de Parlament ca prin brânză, proiectul a fost în final abandonat, ministrul Educaţiei anunţând acest lucru la exact o lună după alegeri. La ce a folosit toată această tevatură - doar ca să pară campania electorală mai “socială”, mai “atentă” la ceea ce-şi doresc alegătorii? Sau era doar paravanul după care fostul ministru a pus la cale, dintr-un condei, o schimbare menită să ţină locul Bac-ului profesional?

În septembrie trecut, un ordin al ministrului de atunci al Educaţiei aproba modalitatea de organizare şi desfăşurare a examenului în 2013, precizând că probele de concurs vor fi aceleaşi, dar că pentru disciplinele matematică, fizică, chimie, logică, argumentare şi comunicare şi economie vor fi noi programe de învăţământ. Pe baza diferenţelor între programele de învăţământ existente între profile (real/uman) şi între calitatea procesului de instruire din instituţiile tehnologice, respectiv, cele teoretice, tocmai s-a aflat că ceea ce Ecaterina Andronescu a numit “subiecte adecvate” la Bacalaureat în ordinul respectiv înseamnă de fapt probe de complexitate diferită la aceeaşi disciplină. Problema este însă că, în final, diplomele vor arăta la fel, ministrul susţinând zilele trecute că dificultatea subiectelor va fi aceeaşi, pentru că se raportează la pro