Istoria recentă a Cehiei nu conţine doar lecţii pentru politicienii români care încearcă să-l reînvie pe Ceauşescu (despre care am scris în ediţia de ieri), ci şi pentru partidele de dreapta. Nu la fel de spectaculoase, dar cu acelaşi mesaj: asumaţi-vă convingerile până la capăt şi fără minciuni inutile! Înaintea alegerilor anticipate pentru Camera Deputaţilor, programate iniţial pentru vara lui 2009, Partidul Social Democrat era considerat câştigător cert, fiind cotat cu peste 30% din voturi. În lunile dinaintea alegerilor, au apărut două forţe noi. Un partid politic nou, TOP 09, şi un lider nou, Radeck John, în fruntea unui partid ceva mai vechi, dar care jucase până atunci un rol minor, „Afaceri Publice". Beneficiind şi de amânarea alegerilor cu aproape un an (s-au ţinut pe 28-29 mai 2010), TOP 09 a obţinut 17% din voturi şi a devenit a treia forţă politică a ţării, detronându-i pe comunişti. „Afaceri Publice" s-a situat pe locul cinci, cu aproape 11%. Social-democraţii au câştigat alegerile, însă nu cu 30%, ci cu 22%. Acest scor, dar şi faptul că al doilea partid clasat, cel Civic Democrat, care obţinuse 20%, s-a aliat cu TOP 09 şi cu „Afaceri Publice" i-au obligat pe social-democraţi să-şi recunoască înfrângerea chiar a doua zi după anunţarea rezultatelor. Şeful social-democraţilor, Jiri Paroubeck, şi-a dat demisia, ca şi liderul creştin-democraţilor, partidul din care se desprinsese TOP 09, deoarece a ratat pragul de 5% şi intrarea în Parlament. Amânarea alegerilor le-a dat răgazul necesar celor două noi forţe politice, TOP 09 şi „Afaceri Publice", să convingă. Însă esenţial a fost cum au făcut-o: prin campanii agresive şi inovative, cu mesaj clar. Ambele au avut un puternic discurs anticorupţie, îndreptat în special împotriva fostului partid de guvernământ, cel Civic Democrat, adică a celor alături de care aveau să formeze ulterior coaliţia