Rata la un credit de locuinţă ar putea creşte cu până la 35%, însă doritorii de împrumuturi de consum nu ar fi afectaţi deloc. De câştigat ar avea statul şi companiile, care ar scăpa de „concurenţă".
O eventuală limitare a creditelor pentru populaţie contractate în valută ar avea efecte nefaste asupra pieţei imobiliare însă, dacă se păstrează condiţiile actuale de dobândă, nu ar avea nici un efect asupra creditelor de consum. În acest moment, ca urmare a majorării dobânzilor la euro, creditele de nevoi personale în lei sunt chiar mai ieftine decât cele în monedă străină şi, în plus, sunt ferite de riscul de depreciere a monedei naţionale.
Pe de altă parte, limitarea împrumuturilor în monedă străină va schimba radical strategiile majorităţii băncilor din România, care, până acum, au preferat să promoveze creditul în euro. În structura împrumuturilor acordate populaţiei, creditele în valută au o pondere de peste 65%. Guvernatorul Isărescu a anunţat la finele săptămânii trecute că Banca Naţională pregăteşte măsuri de descurajare a creditării în valută pentru persoanele care au venituri în lei.
click pe tabel pentru a mări
Creditul de consum, principalul vizat
Deşi BNR nu a venit încă cu detalii referitoare la măsuri concrete pe care le-ar putea lua în sensul descurajării activităţii de creditare în monedă străină, este ştiut că ideea în sine vine din zona Băncii Centrale Europene. BNR are la dispoziţie mai multe măsuri pentru limitarea împrumuturilor în valută, iar, la nivel European, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Atena, s-a pus chiar problema interzicerii creditului de consum în euro în ţările UE în care populaţia obţine venituri în alte monede. Specialiştii contactaţi de RL cred că BNR vizează în primul rând creditul de consum şi mai puţin pe cel ipotecar.
De altfel, o astfel de orientare pare logică în contextul în