Preşedintele turc Abdullah Gul a ajuns miercuri după-amiază în Franţa, principalul opozant faţă de aderarea Ankarei la Uniunea Europeană. În timpul vizitei de trei zile, Gul va pleda pentru candidatura Turciei la UE, dar liderii francezi spun că vor doar o asociere mai strânsă între Ankara şi UE, nu aderare. Ministrul francez de externe , Bernard Kouchner, a spus miercuri în Parlament că " relaţiile cotidiene sunt mai bune decât ceea ce se spune " între cele două guverne. Totuşi, potrivit lui Didier Billion, de la Institutul pentru relaţii internaţionale şi strategie, " de patru sau cinci ani, s-a constatat o reală degradare a relaţiilor, amabilităţile nu vor schimba nimic ". Expertul vorbeşte despre "schizofrenia" Parisului, care organizează mari manifestaţii culturale în onoarea Turciei şi " în acelaşi timp nu încetează să o irite". Investiţiile economice franceze în Turcia se resimt deja, din cauza tensiunilor bilaterale. " Din 2005, mergem din rău în mai rău, firmele franceze văd cum licitaţiile le trec pe sub nas ", a spus Billion. De exemplu, Gaz de France a fost exclusă din proiectul de gazoduct europeano-turc Nabucco.
Într-un raport din septembrie, " Comisia independentă pentru Turcia " reproşează Parisului ruperea angajamentelor sale, care, în opinia sa, încetineşte reformele în Turcia. Egemen Bagis, ministru turc pentru afaceri europene, a avertizat în legătură cu riscul radicalizării islamiste: "excluzând Turcia, ţările din UE îşi asumă riscul construirii unui zid de discriminare cu lumea islamică".
Potrivit secretarului de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, majoritatea europenilor au aceeaşi părere ca Franţa, numai că nu o spun.
Franţa a apreciat rolul regional de moderator al Turciei faţă de Iran, Siria sau în conflictul israeliano-palestinian. Parisul a salutat progersele din