Iarna trecută, de sărbători, românii "bugetari" au primit cadou de la Guvern o vacanţă de mai bine de două săptămîni. "Privaţii" n-au vrut să-i contrazică nici ei pe "aleşii neamului" şi şi-au trimis angajaţii acasă la copt prăjituri şi bătut covoare. Marile oraşe au intrat în isteria cumpărăturilor, a cadourilor. Ce au făcut oamenii după aceea? Au sărbătorit! Mahmureala de după Anul Nou a durat încă două săptămîni, cu tradiţionalele zile festive "de dres": Sf. Ion şi Boboteaza. De atunci şi pînă în postul Paştelui, cînd lumea s-a trezit definitiv, cu greţuri şi dureri de cap, sărbătoarea a continuat cu mici intermitenţe în care "s-a muncit": au urmat Valentine's Day, dar şi Dragobetele, jumătatea din luna martie închinată femeii etc. Dar a venit Paştele (şi a trecut şi Paştele!), Întîi Mai şi toţi muncitorii "s-au înfrăţit" şi iarăşi! "au sărbătorit", apoi, timpul frumos instalîndu-se definitiv, s-a dat startul la sărbătorile verii, festivaluri de tot soiul la care e suficient să instalezi un grătar cu mititei şi un dozator de bere, să improvizezi o scenă şi să aduci cîteva trupe la modă, ca să obţii o atmosferă festivă! Mulţimea de consumatori se îmbulzeşte, cască gura, atrasă de un divertisment ieftin, de băutura în locuri improvizate şi publice!, bucurîndu-se că are unde şi mai ales ce sărbători: berea, ziua Europei, ziua copilului, 4 iulie, 14 iulie şi, probabil că în curînd, zilele naţionale ale tuturor ţărilor de pe glob pe care le stimăm şi le iubim, dacă se lasă cu show şi cu distracţie! Iar orice manifestare de acest fel, fie ea festival, serbare cîmpenească sau "ziua lu'", se încheie cu mirificele artificii văzute înainte de '89 doar prin filmele de la video, dar pe care acum le putem admira "live", luminînd cerul (înnegurat sau senin?) al patriei noastre. Se pare, totuşi, că românii nu sînt mai "festivi" decît alte naţii. Ei îşi scot doar "pîrleal