Anglia si Brazilia au reprezentat pietre de hotar in istoria fotbalului. Englezii au pus bazele stiintei acestui sport, iar brazilienii l-au transformat in arta. Cu toate acestea, cele doua tari au destule motive de frustrare, performantele lor pe ansamblu fiind sub asteptarile suporterilor. De cite ori Anglia si Brazilia s-au intilnit la Cupa Mondiala, titlul a revenit artistilor Indeobste, se cunoaste ca variante stravechi ale jocului cu mingea rotunda existau din antichitate, poate chiar din comuna primitiva, dar este de la sine inteles ca fotbalul, asa cum il cunoastem astazi, cu regulile lui de joc si competitionale, s-a nascut in Anglia. Desi s-a raspindit rapid in Europa, fotbalul a stirnit cele mai mari pasiuni in Brazilia, cei nascuti pe plajele atlantice din Rio de Janeiro si Sao Paulo fiind parca nascuti pentru a mingiia mingea. Soarele si nisipul Copacabanei a cizelat gleznele daruite de natura si, astfel, asa cum insulele din Caraibe sint sortite a naste mari sprinteri, asa cum platourile din centrul Africii reprezinta paradisul alergatorilor de cursa lunga, brazilienii sint nascuti pentru fotbal. Nu e nici o filosofie, deci butada care spune ca fotbalul a fost inventat de englezi si transformat in arta de brazilieni. Daca lucrurile ar fi asa de simple cum par, Anglia si Brazilia si-ar fi impartit cel mai mare procent de titluri mondiale. Nu a fost insa de loc asa. Izolare splendida si aroganta stupida Fiecare din cele doua natiuni au privit cam de sus restul lumii fotbalistice. Inventatorii considerau nedemn de prestigiul lor a se infrunta cu pigmeii din vecinatate, trimitind, la inceput, amatorii pentru a sustine meciuri internationale. Fireste, au venit primele infringeri, dar ceea ce numeau ei "splendid isolation" s-a perpetuat, cel putin prin prisma Cupei Mondiale, pina in 1950. Brazilienii au venit la toate editiile antebelice, dar au considerat ca