Evlavia, oportunismul sau apetitul pentru mici şi bere i-au împins ieri pe români spre mănăstirile cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Sociologul Mircea Chivu explică acest fenomen ca pe o extindere a unei mode.
Înainte erau consacrate doar două pelerinaje: cel de la mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj, organizat la 15 august, şi cel de la Iaşi, organizat în octombrie, la moaştele Sfintei Parascheva.
Astfel, mii de pelerini din toată ţara au făcut ieri pe jos ultima parte a drumului de cinci-şase kilometri până la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj, forţaţi şi de autorităţile care anul acesta nu au mai permis accesul maşinilor, în afara celor oficiale, până la mănăstire.
Alte câteva mii de credincioşi au participat şi la slujba de la Mănăstirea Putna sau la bisericile cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Arad, Argeş sau Constanţa.
Aceste pelerinaje sunt specifice mai ales ortodocşilor, mai spune sociologul Mircea Kivu: „E un fel de troc cu divinitatea. Oamenii fac un efort şi aşteaptă să capete ceva în schimb, sănătate pentru ei sau pentru copii sau alte lucruri de acest fel".
Specialistul a mai explicat că religiozitatea manifestată este una de tip mistic, specifică societăţilor primitive, iar acest lucru arată realităţile cu care se confruntă societatea românească. „Fenomenul spune ceva despre criza din România, nu numai criza economică, ci şi despre criza valorilor din această ţară. Este un moment în care oamenii bricolează tot felul de soluţii personale. Pelerinajele aceastea sunt o astfel de soluţie, pentru unii oameni", a declarat Mircea Kivu.
Fenomen de imitaţie
Psihologul Mihaela Săhleanu spune că este o reacţie normală ca oamenii să meargă la biserică, în această zi. Există însă mai multe categorii de creştini care sărbătoresc această zi importantă pentru credincioşi.
„Mai întâi sunt enoriaşii care vin sistematic la b
