Descoperirea unui craniu vechi de 1,8 milioane de ani pare să indice faptul că îndepărtaţii strămoşi ai omului aparţineau unei singure specii, afirmă autorii unui studiu publicat joi, care alimentează dezbaterile din rândul paleontologilor despre istoria evoluţiei umane.

Spre deosebire de alte fosile cunoscute din categoria "Homo", acest craniu, bine conservat, descoperit la Dmanisi, în Georgia, conţine o mică cutie craniană, o faţă lungă şi dinţi mari, precizează cercetătorii, menţionând faptul că este vorba de cel mai vechi strămoş al omului descoperit în afara continentului african.

Diversele linii genetice la care se referă paleobiologia, precum Homo habilis, Homo rudolfensis şi Homo erectus, nu difereau de fapt, potrivit autorilor acestui studiu, decât prin aspectul lor fizic.

Falca aparţinând craniului din Dmanisi a fost găsită cu cinci ani înainte de restul craniului, cel mai mare descoperit vreodată în situl Dmanisi, fapt care i-a făcut pe cercetători să afirme că este vorba de craniul unui exemplar de sex masculin.

În acelaşi sit, oamenii de ştiinţă au descoperit alte patru cranii de hominizi, ca şi diverse fosile de animale şi plante fosilizate, dar şi câteva instrumente din piatră.

Fapt fără precedent, aceste vestigii se găsesc în acelaşi loc şi datează din aceeaşi perioadă, ceea ce a permis compararea trăsăturilor fizice ale mai multor strămoşi ai omului modern care a coexistat.

"Starea lor de conservare este excepţională, fapt care face ca numeroase aspecte necunoscute ale scheletelor de hominizi pot fi studiate în premieră pentru mai mulţi indivizi", a explicat într-o conferinţă de presă David Lordkipanidze, directorul Muzeului Naţional din Tbilisi.

"Dacă fosila cutiei craniene şi aceea a feţei din acel craniu ar fi fost găsite separat şi în locuri diferite în Africa, ele ar fi putut fi atribuite unor speci