Post Revolutia din 1989, tot auzim despre gravele încălcări ale principiilor statului de drept. De altfel, la o căutare pe google a sintagmei încălcarea statului de drept sunt returnate peste 1 milion de rezultate.
Auzim adesea despre faptul că România reprezintă elevul încăpățânat al Uniunii Europene în ceea ce privește respectarea regulilor statului de drept, că în România este siluit statul de drept, procedurile aferente s.a.
Ca și în alte cazuri, pare că emoția învinge rațiunea. Când afirm acest lucru, mă bazez pe o evaluare cantitativă, prezentată de Banca Mondială în Worldwide Governance Indicators, http://info.worldbank.org/governance/wgi/index.asp). Unul din cei cinci indicatori estimați de experții instituției menționate este Rule of law (Statul de drept), indicator ce surprinde percepțiile privind măsura în care agenții au încredere și respectă regulile societății, și, în special, calitatea executării contractului, drepturile de proprietate, de poliție și instanțele de judecată, precum și probabilitatea de crimă și violență. Indicatorul este calculat pe baza unor subindici realizați de organizații prestigioase precum Business Enterprise Environment Survey , Bertelsmann Transformation Index, Economist Intelligence Unit , Freedom House, World Economic Forum Global Competitiveness Survey, Global Integrity Index, Gallup World Poll, Heritage Foundation Index of Economic Freedom, Cingranelli-Richards (CIRI) Human Rights Database, Institutional Profiles Database, Political Risk Services International Country Risk Guide, US State Department Trafficking in People report, Institute for management & development World Competitiveness Yearbook, World Justice Project, Global Insight Business Conditions and Risk Indicators.
Dacă există progrese semnificative în ceea ce privește calitatea statului de drept în România în ultimii 9 ani, dacă anul 20
