Braila s-a reintors la matriarhat. Barbatii dau la peste in Dunare, asteptind muscatura baboiului si dezmierdarea lunara a ajutorului de somaj, in timp ce femeile se spetesc la masinile de cusut pentru a-si tine familiile. Confectiile tin azi pe picioare, cit sa nu se darime, un oras cindva infloritor.
Sub vintul tranzitiei, Braila a pierdut aproape tot. S-a dus Progresul cu excavatoarele lui, s-a dus Laminorul, s-au dus Combinatul de celuloza si Combinatul de fibre sintetice, santierul naval l-au luat veneticii, pescariile s-au dus si ele, Balta Brailei s-a facut tarita. Si, in criza asta, orasul si-a descoperit dintr-o data vocatia de citadela a confectiilor. Din camasi se tine Braila.
„Femeile tin orasul asta. Cred ca 90% dintre brailenii care muncesc in productie sint femei, si mai toate la masina de cusut”, zice Veronica Tuta, director la Oficiul Registrului Comertului din Braila. Taca-paca pe citeva taste si din creierul de siliciu al computerului curg, pe hirtie, cifrele. „278 de firme au ca obiect principal de activitate confectiile”, citeste doamna director.
Si mai da o cautare in calculator, fiindca i se pare prea gogonat numarul. Ar insemna sa revina o firma de confectii la fiecare 800 de braileni de ambele sexe. Cite una la 400 de brailence. Dar nu, numarul e corect. Cusutul, tivitul, tighelitul sint acum ocupatiile de baza in orasul unde se faceau excavatoare.
Intrarea in UE: o catastrofa
Pentru Braila, mai catastrofala decit tranzitia - cu demolarile ei de-a valma si cu privatizarile pe ochi frumosi - va fi intrarea Romaniei in UE, crede primarul Constantin Sever Cibu. Pentru ca atunci strainii isi vor muta fabricile si atelierele de confectii mai spre est, la mina de lucru mai ieftina. „Asta se va intimpla probabil in mandatul meu...
Cit e de sarac acum orasul asta, din 2007 va fi s
