- argument -
A fost, la un moment dat, cel mai bogat om din Rusia, iar compania sa petrolieră – Yukos – a fost, se spune, prima firmă rusească adusă la standarde contabile internaţionale şi cotată la bursă. Unul dintre „oligarhii“ lui Elţîn – Mihail Hodorkovski – a ajuns în închisoare după ce la putere a venit Vladimir Putin. Condamnat deja, împreună cu partenerul său Platon Lebedev, la 8 ani, acum este implicat într-un alt proces, pentru care riscă să ia o pedeapsă de 20 de ani. Mulţi comentatori spun că e un proces politic: Hodorkovski şi-a declarat, la un moment dat, intenţia de a intra în politică şi, pe de altă parte, n-a vrut – aşa cum au făcut alţi proaspeţi miliardari ruşi – să revîndă statului companiile pe care le preluase pe vremea lui Elţîn. Aşa că Putin l-a „anihilat“. Nu puţini sînt cei care – dincolo de conflictul cu Putin – insistă asupra faptului că Hodorkovski nu e cîtuşi de puţin un înger: fost comsomolist, inginer în industria de apărare în vremea URSS (deci „combinat“ cumva cu sistemul), fondator al unei bănci, încă din timpurile lui Gorbaciov, apoi membru al „echipei Elţîn“ şi – pe această cale – unul dintre cei care au „prins“ privatizarea marilor întreprinderi de stat. Dincolo de etapele biografiei sale, în prezent, cazul lui Hodorkovski are un mare impact internaţional. Nu numai pentru că firmele sale aveau ramificaţii în alte state, dar şi pentru că arestarea şi detenţia sa sînt, pentru justiţia din alte ţări cărora li s-au solicitat de către procurorii ruşi documente ori extrădări de persoane (Marea Britanie, Spania, Elveţia şi altele), greu de explicat. Aşa că la Londra, Bruxelles sau New York (dar şi la Moscova) se organizează expoziţii de grafică inspirate din procesul său, la Leipzig îi este dedicat un concert simfonic, iar cele mai importante publicaţii din lume urmăresc îndeaproape desfăşurarea noului proces, început acum un
