Aventurile spectaculoase ale personajelor şi poveştile cu o mare încărcătură emoţională le dezvoltă empatia celor mici şi le conturează graniţa real-fantastic. Sursa: SHUTTERSTOCK

Chiar dacă toţi părinţii cunosc beneficiile incontestabile ale lecturii, puţini reuşesc să-i facă pe cei mici să renunţe la calculator şi la jocurile video în favoarea unei cărţi măcar pentru o jumătate de oră pe zi. Se lovesc de această problemă frustrantă în special părinţii cu copii de vârstă şcolară, pentru care lectura, chiar şi cea cerută la şcoală, este un chin.

Când copiii nu au reuşit să prindă gustul lecturii la vârste mici, şansele pentru o pasiune subită pentru cărţi sunt reduse. Iar un copil care nu vede că, la rândul lui, şi părintele citeşte, va descoperi mai greu fascinaţia ascunsă între coperţile unei cărţi.

Carte versus computer

În copilăria lipsită de prea multe tentaţii din vremurile trecute, lectura era una dintre principalele distracţii ale unui copil. Acum, televizorul şi calculatorul sunt atât de ofertante, încât a-i pune unui copil o carte în braţe este perceput de el drept pedeapsă. Psihologul Cristina Călărăşanu explică diferenţele între lectura alături de părinte şi jocul pe computer.

"Lectura unei poveşti lasă timp copilului să îşi imagineze ceea ce aude, să deruleze în mintea lui un scenariu vizual plecând de la cuvinte şi imagine, în timp ce jocurile pe calculator presupun o trăire în timp real, toate funcţiile senzoriale fiind activate la maximum. Trăirile sunt mai intense şi lipseşte intermediarul, copilul fiind faţă în faţă cu calculatorul. Părintele, în calitate de intermediar, filtrează prin vocea lui, prin atitudinea lui aceste trăiri şi le transmite apoi copilului".

Ce te învaţă Hansel şi Gretel

Nicola M. are o fetiţă de 2 ani şi 3 luni fascinată de cărţile cu poze mari şi