În august, Microsoft anunța că Steve Ballmer va părăsi Microsoft în urmatoarele 12 luni. Deși probabil așteptată, vestea are tâlcul ei, pentru că înseamnă desparțirea Microsoft de cel de-al doilea “părinte fondator” ( al 30-lea angajat și primul “business manager” ) și intrarea în zodia “mercenarilor” sau, cu un cuvânt drag nouă “tehnocraților”.
Microsoft este compania care a marcat definitiv industria calculatoarelor, transformându-le din niște scule pentru ingineri în aparatele pe care le știm acum: nelipsite în orice casă, întreprindere sau orice alt loc în care trăiesc oameni.
Criticii afirmă, și nu fără temei, că în mare parte tehnologiile care le-au asigurat expansiunea au fost împrumutate, copiate sau cumpărate de la alții.
Însă Microsoft a dovedit, în perioada Bill Gates o extraordinară apetență și adecvare la piața computerelor. Au reușit să combine toate aceste tehnologii într-un mod în care nu o mai făcuse nimeni, reușind să aducă aproape de omul obișnuit tehnologia computerelor.
Presupun că strategia companiei se studiază acum la școlile economice: un sistem de operare ușor de folosit , dublat de suita Office ( poate cel mai util software scris vreodată de Microsoft) au devenit standard atât în birouri cât și acasă.
Unul din efecte, pe care poate ca nici compania nu l-a înțeles pe deplin, a fost generarea unei mase de cetățeni, majoritatea tineri deci potențial viitori angajați, deja instruiți în folosirea sistemului.
Acest fenomen este valabil până în zilele noastre: o companie care va folosi un alt sistem de operare pe stațiile de lucru va avea nevoie de măcar câteva zile de instruire pentru fiecare angajat. În cazul Windows, de obicei nu se pune problema.
Ajungînd să domine piața stațiilor de lucru, compania a putut apoi să intre pe piața serverelor într-un mod simplu: avînd de fiecare dată grijă ca desktop-urile