Un iranian refugiat în România, condamnat la moarte de un tribunal din Teheran pentru apostazie, a solicitat azil Oficiului Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se mai multor instituţii ale statului român, între care şi Ministerul Afacerilor de Externe, relatează Mediafax.
Acuzaţia de apostazie (adică renunţarea publică la o anumită credinţă religioasă; renegarea unei doctrine sau concepţii) adusă lui Habib Bastam "se fundamentează pe faptul că acesta s-a născut din părinţi musulmani, iar la vârsta maturităţii a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia, pentru ca apoi să declare verbal şi prin fapte renunţarea de Islam, ocupându-se totodată de organizarea de întruniri evanghelice, chemând şi pe alţii să îmbrăţişeze creştinismul, formând o biserică în casă, desfăşurând ceremonii de botez, predicându-şi credinţa în creştinism în faţa adunării formate din vecini de-ai săi şi negând preceptele islamice", potrivit hotărârii prin care a fost condamnat la moarte.
"Date fiind cele de mai sus, după analizara dosarului, a declaraţiilor procurorului şi a vecinilor care au depus mărturie, precum şi a rapoartelor întocmite de organele de judecată a investigaţiilor şi interogatoriilor desfăşurate, acuzatul nefiind prezent pentru a se apăra pe parcursul investigării dosarului, instanţa consideră vinovăţia acuzatului ca fiind evidentă. Pe baza decretului adoptat în unanimitate de experţii în jurisprudenţă islamică, a art. 3 din Codul de Procedură al Tribunalelor Generale şi Revoluţionare, a art. 205 din Legea Sancţiunilor Islamice, a decretului Imamului Khomeini şi Ayyatollahilor Seyyed Mohammad Reza Golpayegani, Safi Golpayegani, Makarem Shirazi, Bahjat Foumani şi a Oficiului Liderului Suprem, sus-numitul este condamnat la moarte pentru apostazie. Hotărârea este emisă în absenţa acuzatului şi poate fi reanalizată de