Marin Moraru, actorul care a făcut onoare scenei şi şcolii româneşti de teatru, împlineşte astăzi 72 de ani. Pentru domnia sa, este o altă vârstă a întrebărilor.
Va sărbători acest moment înfloritor al începutului de senectute mâine, cu prietenii, la restaurant. Astăzi însă stă acasă, cu doamna sa, care îi este soţie de 44 de ani. În clipele de contemplare îşi va pune întrebări. "La 72 de ani începi să-ţi pui întrebări de tot felul. Cu fiecare an întrebările sunt tot mai multe. Uneori devin o povară, uneori nu", mi-a spus ieri Marin Moraru – cel numit de unii critici ca fiind "un fenomen teatral extraordinar".
Ce a fost teatrul pentru omul Marin Moraru? "A fost locul în care mi-am petrecut cea mai mare parte din viaţă: cu bucurii, cu succese, cu dăruire. Teatrul mi-a adus toate bucuriile mele, dar în primul rând bucuria de a trăi", spune artistul, care joacă în prezent, deocamdată, doar în spectacolul "Egoistul", de la Teatrul Naţional din Bucureşti, alături de Radu Beligan. În restul timpului filmează pentru un serial. Nu mai are timp să facă altceva. Desigur, dacă vor veni propuneri, va alege.
MODESTIE
Nu-l vedem vorbind despre sine în public. Modestia i se citeşte pe chip. Uneori mai povesteşte cum fugea de la Politehnică la cursurile de teatru şi cum a picat la admiterea de la Institutul de Teatru, şi cum a dat a doua oară şi era "sub linie", împreună cu Gheorghe Dinică, dar au fost admişi după ce au mai dat un examen. Spunea într-o secvenţă video că un actor îşi duce într-un rucsac special toate rolurile sale. "Faptul că toate personajele stau unul peste altul grămadă în rucsac nu mă deranjează, pentru că aceste personaje sunt eu", mărturisea Marin Moraru, care a făcut film "cu multă dragoste", iar teatrul i-a dat "aură".
Profesia nu-i este altceva decât credinţa de zi cu zi. În această religie a crezut, în