Învingînd cu 2-1 la Basel, CFR Cluj a făcut un pas important pe drumul către grupele Champions League. Că a meritat ori n-a meritat victoria contează mai puțin sau deloc, important e că a obținut-o și că a devenit favorită la calificare grație ei.

Plecînd de la observația că gazdele au dominat clar primul mitan, în debutul căruia arbitrul suedez Eriksson n-a fluierat 11 metri la intervenția neregulamentară a lui Rada, succesul formației române, inițial cu un singur român! , poate părea conjunctural, norocos. Scepticii vor sări cu gura că Basel a avut totuși o posesie a balonului de 65 la sută! Corect, numai că, exceptînd capitolul respectiv, CFR n-a fost inferioară cu nimic adversarului, ba l-a și depășit uneori. În privința șuturilor la poartă și a cornerelor, de pildă. La urma urmei, de unde pînă unde e obligatoriu să învingă echipa care joacă mai mult? Regula e să învingă cea care joacă mai bine, mai eficient, cazul de marți seara al campioanei noastre.

Țintind probabil o remiză albă, care nu era de lepădat, clujenii au început fricos și au continuat la fel. Propunîndu-și să nu ia gol, au stat la cutie de voie, dar și de nevoie. Căzut în finalul reprizei, însă după un fault comis de un coechipier, golul lui Streller l-a îndemnat pe Andone să schimbe placa. L-a împins să îndrăznească mai mult, să riște.

Cum șansa obișnuiește să-i răsplătească pe cei curajoși, Sougou a reușit în interval de numai 5 minute o “dublă” care l-a transformat pe el în MVP-ul partidei, iar pe CFR în favorita duelului cu Basel. Pentru golul de 2-1 senegalezului i-a pasat în adîncime G. Mureșan, introducerea mijlocașului lăsat pe bancă 66 de minute conferind ofensivei un plus de direcție și de agresivitate. Ando se poate felicita pentru o mișcare pe cît de tîrzie, pe atît de inspirată.

În afara lui Sougou, s-au mai remarcat calmul Felgueiras, robustul Cadu și fîșnețul