Credincioşii ortodocşi celebrează astăzi marea Sărbătoare a Floriilor, ultima duminică înaintea Paştelui. Oamenii merg la biserică, asistă la slujba intrării Mântuitorului în Ierusalim şi se întorc acasă cu ramuri de salcie sfinţită. Arhiepiscopia Tomisului explică semnificaţia acestei sărbători importante pentru români.

Sărbătoarea Floriilor marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, duminica având o puternică încărcătură simbolică. Deşi oamenii l-au primit cu mare bucurie şi cu speranţa în suflete pe Cel care avea să se sacrifice pentru toate păcatele umanităţii, Iisus era conştient de faptul că aceştia nu aveau sufletele pe deplin deschise. Floriile marchează şi începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Patimilor simbolizând durerea şi chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru ca păcatele oamenilor să fie iertate.

Denumirea de Florii vine de la o sărbătoare a dacilor străbuni, care o celebrau în această zi pe zeiţa Flora. „Ei aduceau în templul acestei zeităţi flori şi ramuri de salcii. Sărbătoarea a coincis cu Intrarea lui Iisus în Ierusalim, iar strămoşii au păstrat de atunci doar denumirea. Când Iisus a intrat în oraşul sfânt, el a fost întâmpinat ca un rege şi oamenii i-au aşternut crengi de măslin şi finic în cale. Astfel s-a păstrat acest simbol şi credincioşii aduc ramuri de salcie cu flori, care sunt sfinţite la utrenie. După care ei pun aceste crenguţe la icoane în semn de închinare în faţa lui Iisus", a declarat pentru Info-Prim Neo preotul Eugen Onicov de la Biserica Sfântul Pantelimon din Chişinău.

Prima menţiune referitoare la Sărbătoarea Floriilor datează din jurul secolului al IV-lea. În trecut, Sărbătoarea Floriilor mai purta numele de „Duminica Aspiranţilor" sau „a Candidaţilor la Botez", având în vedere că în această zi atât de importantă toţi cei care nu primiseră încă botezul mergeau la episcop pentru a-i