Pentru a treia oară în România, după Cerbul de Aur (1996) şi Callatis (2006), Vaya con Dios a concertat la Sala Palatului din Bucureşti. Un show acustic de excepţie, o solistă pe măsură. Pentru Jurnalul Naţional, Dani Klein, într-un interviu care dezvăluie că numele trupei pe care o reprezintă contrazice de fapt convingerile sale. Dani este atee.Jurnalul Naţional: Deşi sunteţi pentru a treia oară în România, nu am să vă întreb dacă vă place această ţară, însă aş fi curioasă să ştiu dacă există ceva care să vă fi impresionat în mod deosebit...
Dani Klein: Ţin minte că prima dată am venit aici în urmă cu mulţi ani, am cântat în cadrul unui festival...
"Cerbul de Aur"...
Da, aşa este, "Cerbul de Aur", care s-a ţinut în... Braşov. Eram sigură că am fost de trei ori în România, deci aceasta ar fi fost a patra, însă nu ştiu de ce toată lumea îmi spune că mă aflu pentru a treia oară aici, iar eu îi contrazic mereu spunându-le, "nu, sunt pentru a patra oară", dar acum nu mai sunt nici eu sigură...
Poate că urmează să mai veniţi o dată, într-un viitor foarte apropiat, de aici şi impresia pe care o aveţi
Da (râde), s-ar putea să aveţi dreptate... Dar ca să răspund întrebării pe care mi-aţi adresat-o, pot să spun că m-au impresionat casele din lemn pe care le-am văzut în drumul meu dinspre Bucureşti spre Braşov, cred aşa ar trebui să arate toate casele, în loc să fie dărâmate şi înlocuite cu clădiri din beton, acestea ar trebui conservate, deoarece sunt superbe.
De ce aţi ales ca piesele care alcătuiesc acest show, prezentat inclusiv la Bucureşti, să aibă influenţe gipsy?
Cred că aceste influenţe sunt extrem de importante dacă este să vorbim despre muzică în general, la fel cum blues-ul a fost important pentru absolut orice se poate auzi în momentul de faţă în America - rhythm and blues, rap, jazz, toate aceste
