Scriam acum două săptămîni despre campania electorală şi despre regulile stabilite de CNA pentru desfăşurarea ei la televiziune. Campania a trecut, dar felul în care s-a desfăşurat ea în presă - mai ales la televiziuni - ar trebui să rămînă în continuare o temă de reflecţie. Un sondaj detaliat realizat de Metro Media Transilvania cu ocazia primului tur de scrutin arată că foarte mulţi alegători s-au hotărît cu cine să voteze în ultimele săptămîni ale campaniei, unii chiar în ziua alegerilor. Şi nu atît presa scrisă, cît posturile de televiziune au avut o mare influenţă asupra votului. Aşa încît, dincolo de sloganurile comode gen "cîinele de pază al democraţiei" ori "a patra putere în stat", mass-media ar trebui să-şi asume într-un mod mai clar şi mai responsabil relaţiile cu societatea, cu agenda publică şi cu politica. Ideea că regulile Consiliului Naţional al Audiovizualului au fost prea rigide şi au împiedicat realizarea unei dezbateri autentice la TV a fost confirmată de doamna Benedicte Berner, reprezentanta Institutului European pentru Media din Düsseldorf, care a monitorizat campania în presă împreună cu Agenţia de pe lîngă Academia Caţavencu. De fapt, "severitatea" regulilor a pornit de la un fel de "prezumţie de vinovăţie" în ceea ce-i priveşte pe jurnalişti şi, de aceea, le-a lăsat foarte puţin spaţiu de mişcare, de teamă ca aceştia să nu favorizeze vreun candidat sau vreun partid. Le-a limitat, astfel, posibilităţile şi mijloacele de a-şi exercita profesia. În campania pentru turul al doilea (redusă, practic, la două ore de transmisie pe canalul România 1), dincolo de orice reguli, mai toată presa română a militat deschis împotriva unuia dintre candidaţi şi a partidului său, punîndu-le în evidenţă extremismul şi avertizînd asupra pericolelor pe care le reprezintă. O asemenea regrupare în apărarea democraţiei e notabilă şi dovedeşte că, în situaţii d