Guvernul condus de premierul George Papandreou are cea mai grea misiune din Europa: să recalibreze una dintre cele mai necompetitive economii de pe continent.
Procesul de transformare a început să prindă formă în ianuarie, când guvernul a liberalizat aşa-numitele profesii închise, una dintre cele mai importante măsuri cerute de UE şi FMI atunci când au acordat ţării împrumutul de urgenţă în valoare de 110 miliarde de euro în primăvara anului trecut.
Până acum practicarea anumitor meserii era pentru unii greci doar un vis. De exemplu, pentru a intra în breasla farmaciştilor de cele mai multe ori o persoană era nevoită să cumpere o licenţă, al cărei preţ putea ajunge până la 300.000 de euro de la cineva care se retrage. Dar odată ajuns acolo, profitul este garantat pentru că 35% din veniturile provenite din vânzările de medicamente intră în buzunarele farmaciştilor.
Circa 150 de categorii profesionale vor fi afectate de noile măsuri, cum ar fi inginerii, taximetriştii, logopezii, sudorii, notarii, vânzătorii, proprietarii de standuri de ziare sau arhitecţii.
Fiecare dintre aceste nişe profesionale era protejată de un sistem de licenţe şi regulamente care impiedica intrarea pe piaţă a competiţiei. Rezultatul acestei politici era creşterea preţurilor, dar şi profituri substanţiale pentru cei care operau în domeniile respective, conform The New York Times.
Când premierul Papandreou a promis să elimine aceste anomalii, s-a confruntat cu opoziţia violentă a celor care şi-au văzut umbrit dintr-odată viitorul, dar economiştii spun că liberalizarea va duce la creşterea PIB-ului cu 10% în următorii cinci ani. De asemenea, legea va majora rata de ocupare, va atrage investitori străini şi chiar va pune frână inflaţiei. O primă măsură în acest sens a fost luată însă în septembrie, când a fost deschisă piaţa transporturilor auto.
"Pe ter