De la introducerea sonorului, acum 80 de ani, invenţia fraţilor Lumière a suferit un şir neîntrerupt de perfecţionări tehnice, cea mai recentă, aşa-numita "motion capture"
De la introducerea sonorului, acum 80 de ani, invenţia fraţilor Lumière a suferit un şir neîntrerupt de perfecţionări tehnice, cea mai recentă, aşa-numita "motion capture" (capturarea mişcării), o fază superioară a animaţiei digitale, deschizând cinematografului noi orizonturi, greu de anticipat deocamdată în toată amploarea lor.
Despre ce este vorba ne putem face o idee urmărind noul film al lui Robert Zemeckis, "Beowulf", ale cărui personaje create la computer nu se mulţumesc numai să împrumute, cum este cazul cu filmele de animaţie obişnuite, vocea unor actori cunoscuţi, dar le şi "confiscă", dacă se poate spune aşa, înfăţişarea, efectul fiind cu totul neobişnuit.
Războinicul ucigător de monştri
Procedeul se pretează de minune fanteziilor cinematografice, gen tot mai gustat în ultima vreme, iar vechiul poem anglo-saxon oferea o sursă ideală de inspiraţie unor scenarişti ca Neil Gaiman ("Pulbere de stele") şi Roger Avary ("Pulp Fiction").
Suntem transportaţi cu multe secole în urmă, într-o Danemarcă de legendă, condusă de bătrânul şi decrepitul rege Hrothgar, care tocmai a terminat de construit o nouă sală pentru excesele bahice ale sale şi ale oştenilor săi.
Petrecerea este în toi, când o creatură înfricoşătoare, monstrul Grendel, apare pe neaşteptate şi face prăpăd în jur. Regele, care scapă cu viaţă, oferă jumătate din bogăţiile sale celor care vor ucide monstrul. Vestea parvine neînfricatului viking Beowulf, atras mai mult de gloria viitoare decât de răsplata promisă. El va reuşi să-l înfrângă pe Grendel, ceea ce va provoca furia fără margini a mamei acestuia, care îi va ucide toţi războinicii, cu excepţia credinciosului său ajutor.
Căutând răzb