Intr-o societate in care dezbaterile politice lipsite de esenta acapareaza haotic agenda publica, adevaratele probleme sunt expediate sub pres. Dinamica in speta inregistreaza insa un efect pervers: dupa un exil impus iresponsabil, aceste probleme reapar violent in sfera publica, iar cand o fac, presa si politicienii romani s-au obisnuit sa le prezinte sub platosa gaunoasa a senzationalului.
Relatia dintre etnicii romi si majoritate are alura unui astfel de subiect. si asta, intrucat tensiunile latente continua sa existe. Nerezolvate, ele vor genera periodic conflicte mai mult sau mai putin violente, imposibil de preintampinat in lipsa unui efort concret de intelegere a fenomenului.
Pe de alta parte, ignorarea a peste 1,5 milioane de romi face ca o parte semnificativa a Romaniei sa participe prea putin sau aproape deloc la progresul intregii societati.
Pe acest fond, timp de o saptamana, printr-o suita de interviuri si reportaje zilnice, "Romania libera" aduce in dezbatere coabitarea problematica dintre romi si restul populatiei. Povestile culese de reporterii "R.l." sunt edificatoare: langa Brasov, 1.000 de tigani sunt izolati de restul satului printr-un zid de trei metri; langa Orastie, segregarea ia forme similare in doua epoci diferite: un gard de doi kilometri si saracie lucie si inainte, si dupa ‘89; in Hadareni, locul unor incidente sangeroase, banii destinati reconstructiei locuintelor incendiate de romani s-au cheltuit de mantuiala; la Bucuresti, o tanara a devenit mediator sanitar si isi convinge concetatenii sa mearga regulat la medic; o profesoara de franceza resimte in facultate complexul de a fi rom, iar viata sa ia o turnura radicala; doi tineri de aceeasi etnie isi construiesc cariera in finante intr-o multinationala unde colegii i-au crezut indieni.
"Romania libera" lanseaza astazi un c