La o scurtă examinare a legislaţiei electorale, identificăm rapid: lipsa de coerenţă, lipsa clarităţii actelor normative specifice, a terminologiei unitare, nesistematizarea regulilor care guvernează activitatea administraţiei electorale, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, să fie controlat cu usurinţă.

Alegerile corecte sunt definite ca o condiţie necesară pentru o guvernare democratică, fiind modul în care cetăţenii îşi pot exprima liber voinţa, având o bază legală. Acolo unde guvernările sunt legitimate prin alegeri corecte, riscul tensiunilor nedemocratice este redus, pacea şi stabilitatea sunt menţinute mai uşor.

Incă din anul 2008 prin raportul asupra organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul respectiv, Autoritatea Electorală Permanentă a propus unificarea dispoziţiilor legale privind listele electorale, logistica electorală, organismele electorale, campania electorală, depunerea candidaturilor, desfăşurarea votării, contravenţiile şi sancţiunile, contenciosul electoral şi obligaţiile autorităţilor publice.

Ceea ce mă îngrijorează în acest moment este lipsa unei securităţi adecvate a alegerilor, care a condus la neîncrederea cetăţenilor în corectitudinea alegerilor. La aceasta se adaugă şi faptul că alegătorii care votează de mai multe ori la acelaşi scrutin sau fără a avea acest drept nu sunt pedepsiţi în mod concret, din cauza dificultăţii probării fraudei electorale.

În prezent, există un proiect de cod electoral, înaintat de Autoritatea Electorală Permanentă, care are în vedere integrarea într-un act normativ unic a legislaţiei electorale, ca rezultat al examinării şi prelucrării acesteia prin prisma cerinţelor sociale actuale. Această iniţiativă are o importanţă deosebită, în special prin sporirea încrederii cetăţenilor în continuit