Urmatoarea istorie doreste sa ilustreze felul in care erorile multiple ale parintilor se repercuteaza asupra generatiilor urmatoare, declansind greseli in lant. Despre moartea tragica, prin infometare, a fetitei Lea-Sophie, in virsta de cinci ani, s-a discutat in ultimul an in media germana mai des decit la noi despre Elodia. Doar ca, dincolo de senzationalism si de morbid, in Germania s-a dezbatut mult problema responsabilitatii: a autoritatilor, a societatii si, din ce in ce mai mult in ultima vreme, a parintilor. Urmatoarea istorie doreste sa ilustreze felul in care erorile multiple ale parintilor se repercuteaza asupra generatiilor urmatoare, declansind greseli in lant. Pentru Lea-Sophie, fetita din Schwerin, in nord-estul Germaniei, erorile a trei generatii au sfirsit pe un pat de spital, la 20 noiembrie 2007. Cintarea ceva mai mult de sapte kilograme, iar bratele ei ajunsesera la un diametru de 2,2 centimetri. Corpul ii era marcat de rani purulente si fecale intarite. Medicii n-au mai putut face nimic. Povestea incepe acum 24 de ani, cind s-a nascut mama Leiei, actuala acuzata Nicole G. Parintii ei au dat-o spre adoptie - nu oricui, ci fratelui si cumnatei tatalui, un cuplu care nu putea avea copii. Mama adoptiva este hiperprotectiva. Nicole G. afla despre parintii ei naturali din intimplare, la virsta de doisprezece ani, cind bunica se da de gol. Isi cunostea parintii naturali ca "unchi si matusa". A fost un soc pentru Nicole. In plus, tatal ei natural fusese gasit inecat intr-un lac exact in ziua cind fata implinise sapte ani. Sa se fi sinucis? Sa nu fi trecut peste faptul ca fiica sa este crescuta de catre fratele sau? In plus, de ce o abandonasera ai ei? Sint intrebari care au revenit, cel putin cu ocazia fiecarei zile de nastere a Nicolei G. In familie, acest subiect era tabu. La 7 august 2002, Nicole G. devine, la rindul ei, mama, la virsta de 18 ani. Tat