De la Dacia neagra cu numar mic la gip. Iata una dintre sintezele posibile ale chenzinei de ani trecuti de la Ceausescu incoace. "Lumea buna" de pe vremuri tinea si ea sa-si afiseze distanta fata de De la Dacia neagra cu numar mic la gip. Iata una dintre sintezele posibile ale chenzinei de ani trecuti de la Ceausescu incoace. "Lumea buna" de pe vremuri tinea si ea sa-si afiseze distanta fata de "guvizi" (apud Sechelariu), dar o facea doar prin culoare si numar, Dacia era tot Dacie. Intr-o ciocnire frontala aveau sanse egale sa dea ortul popii si activistul, si securistul, si amarasteanul. Acum, cand o consoarta de senator se repede cu gipanul lansat la 140 km/h direct intr-o Dacie nevinovata, care circula regulamentar, fara sa deranjeze pe nimeni, nefericitii din Dacie mor ca puii de gaina, iar madam senator scapa cu ceva fracturi. De ce intra madam senator berbeceste in cine se nimereste? De ce nu numai burdihane cu trei randuri de gusi, cu barba sau fara, fac partie imprejur la volanul gipanului, dar si dudui subtiri, blondute, rujate intens, sunt fiare cand au sub buci un 4x4? Este vorba de sentimentul romanesc al fiintei in gip. Vehiculul asta e inalt si greu. Te sui si te uiti de sus la gandacii care misuna in trafic. Sasiul e ranforsat cu drugi de otel, bara de protectie din fata arata mai degraba ca un pinten de atac, ai superfrane, airbaguri, poti sa prinzi 140 km/h doar gadiland nevrotic pedala de acceleratie. Te simti ca un tanchist dand iama in infanteristi. Ti se pare de bun simt ca toata lumea sa fuga din calea ta. Claxonezi ca la incendiu, clipai din faruri si bagi viteza. Gipul nu simte gropile si abia salta trecand peste trupuri. La urma urmei, fraierii facuti terci, altfel destinati unei morti anonime, ar trebui sa se simta onorati ca au fost calcati de un cauciuc Dunlop sau Michelin apartinand masinii familiei unui senator - ca acei paria indieni ca