Deşi este profesor de bioetică la Oxford, în România ar fi privit cu multă suspiciune pentru opiniile sale nonconformiste. Manipularea genetică şi eugenia nu sunt pentru Julian Savulescu noţiuni science-fiction, ci realităţi apropiate a căror înfăptuire trebuie să ne găsească pregătiţi. Că este aşa o demonstrează recentul anunţ al fabricării „primei celule sintetice“. Oamenii au început deja „joaca de-a Dumnezeu“. Este cel mai periculos joc din istoria umanităţii şi profesorul Savulescu îl cunoaşte prea bine, cu pericolele şi beneficiile sale.

La sfârşitul lui mai 2010, echipa condusă de biologul Craig Venter şi de microbiologul Hamilton Smith (câştigător al unui premiu Nobel pentru medicină în 1978) a anunţat crearea primei celule sintetice, „prima specie de pe Pământ al cărui părinte este computerul“. Prestigioasa revistă Nature a salutat reuşita astfel: „Această realizare pare că distruge argumentul conform căruia viaţa are nevoie de o forţă sau o putere specială pentru a exista“.

Vlad Mixich: „Şi omul a făcut viaţa“ a scris pe coperta revistei britanice The Economist, în urmă cu o lună. Mass-media din întreaga lume au întâmpinat cu entuziasm crearea de către om a primei celule sintetice. De atunci, exaltarea s-a mai risipit şi au apărut cercetători redutabili care afirmă că, deşi realizarea echipei doctorului Craig Venter este remarcabilă tehnic, suntem încă departe de primul organism artificial creat de om.

Julian Savulescu: Realizarea lui Venter a fost remarcabilă pentru că el a reuşit să sintetizeze un genom întreg folosind instrucţiunile unui soft computerizat şi substanţe chimice artificiale. Pe scurt, el a reuşit să sintetizeze în laborator negativul genetic al unei bacterii. Şi asta se întâmplă pentru prima dată. S-a mai reuşit aşa ceva cu viruşii, care sunt nişte organisme mult mai simple. Dar bacteriile sunt capabile să se