Ziua de 25 martie, atunci când în mod tradiţional este sărbătorită Buna-Vestire sau Blagoveştenia, are duble semnificaţii
Ziua de 25 martie, atunci când în mod tradiţional este sărbătorită Buna-Vestire sau Blagoveştenia, are duble semnificaţii. Pe de o parte, conform învăţăturii bisericii, în această zi Fecioara Maria a primit vestea că va avea un fiu, pe Mântuitorul lumii. În acelaşi timp însă, pe un alt plan, se consideră această dată ca fiind momentul decisiv, fără cale de întoarcere, al trezirii naturii la viaţă. “De Blagoveştenie învie toată musca, şi iarba începe a creşte, pentru că pământul atunci e blagoslovit” (Elena Niculiţă Voronca – “Datinele şi credinţele poporului român”).
Pe limba păsărilor
Tot de Buna-Vestire se dezleagă şi limba păsărilor, în special a cucului. Acesta din urmă se metamorfozează de-a lungul anului, fiind iarna uliu, iar apoi devenind cuc. La Sânziene sau la Sân Petru, cucul începe să mănânce din ce în ce mai mult orz, iar pentru că se îneacă se transformă la loc în uliu, până dă din nou căldura. Dat fiind “harul” său, gospodarii consideră că el are mari puteri şi poate spune, dacă ştii să-l asculţi, ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Aşa ei pot afla peste cât timp se vor căsători sau vor avea parte de necazuri. Un alt obicei transmis din moşi-strămoşi este de a arunca toate ouăle din această zi, pentru că din ele ar ieşi pui diformi.
Fiind o perioadă de începuturi, în lumea satului se desfăşoară o serie de ritualuri cu scop protector. Se afumă casa cu tămâie, pentru a ţine animalele sălbatice şi toate relele departe de gospodărie. Copacii care nu dau semne să înmugurească sunt ameninţaţi cu securea, rostindu-se: “Dacă nu rodeşti, te tai!”. Pentru ca albinele să fie puternice şi agresive cu duşmanii, sunt lăsate să treacă printr-un gât sau o gură de lup, transferându-se astfel asupra lor puterea fi
