Autorităţile maghiare din oraşul Pecs vorbesc despre paşii pe care i-au urmat pentru a obţine statutul de Capitală Culturală Europeană 2010, despre surprizele neplăcute cu care s-au confruntat, dar şi despre avantajele oferite de un astfel de statut. Sursa: Adi PîclișanSursa: Adi PîclișanSursa: Adi Pîclișan

1 /.

La 300 de kilometri de graniţa vestică a României, oraşul Pecs, cu o populaţie de 160.000 de locuitori, îşi trăieşte anul acesta visul. Pecs 2010, "Oraşul fără frontiere", este capitala culturală a Europei.

Cu fonduri europeni, dar şi cu bani de la guvernul maghiar, fosta cetate a devenit de nerecunoscut: piaţa centrală a fost redimensionată, repavată şi înfrumusetaţă cu statui, ca şi restul pieţelor publice din oraş sau parcurile. Zonele pietonale cu cafenele, lendrii imenşi în ghivece, magazine de artă şi nu numai te fac să îţi doreşti să te plimbi încontinuu.

Apoi, autorităţile au investit în construirea unei săli de concerte şi conferinţe cu 1.000 de locuri, care se va deschide în decembrie, reconstrucţia străziii muzeelor şi refacerea cartierlui Zsolnay (care poartă numele celebrei famii de ceramişti renumiţi în toată lumea).

"A trebuit să gândim la un nivel european şi să acţionăm la nivel european. Iniţial credeam că e un impediment că nu inaugurăm auditoriul la începutul anului cultural, apoi am înţeles că e mult mai bine aşa, practic ne ajută să avem continuitate. Si am mai înţeles că a fi Capitala Culturală Europeană este o şansă unică în viaţă, pe care oricine o are trebuie să o folosească la maximum", ne-a declarat Beata Seres, de la centrul de management Pecs 2010 – Capitală Culturală Europeană.

De două ori mai mulţi turişti

Între timp, autorităţile din Timişoara, oraş care îşi doreşte în 2020 statutul de Ccapitală Culturală Europeană, fac paşi stângaci. Proiectul de reabilita