* Bine-ai venit, primavara, peste cimpuri, peste plai; acum e frumos afara, desi nu e luna mai! La urma urmei, putin ne mai pasa noua de calendar si de ce luna e: important este ca, la prima vedere, iarna a cam trecut. Desigur, conteaza si multe altele pe linga vremea de afara, ca nimanui nu-i convine sa fie mingiiat de razele blinde si caldicele ale soarelui in timp ce sta pe acoperis, singurul loc uscat care se mai ridica deasupra apelor involburate - cum s-a intimplat, vineri, la japonezi, sau cum se intimpla aproape anual in diverse zone ale Romaniei, scaldate de valurile blinde si jegoase ale viiturilor de la munte. Vedeti si dumneavoastra ca exista un echilibru in natura, orice s-ar spune: Japonia este (sau era, in lumina noilor evenimente) cam a doua economie a lumii, dar pe acolo se mai intimpla si asa ceva. La noi, de bine, de rau, e cum e: valurile seismice nu prea au curajul sa vina pe aici, sa nu le fure careva! Banuim ca unii tarani romani care s-au uitat, de vineri incoace, la stiri, si au vazut imaginile alea, chiar si-ar dori un asemenea val, sa le aduca pe ogor citeva masini, doua-trei vaporase si niste case de-ale altora! Ca de la ei, mai departe, valul nu prea are ce lua... * Am citit de curind pe micul ecran al monitorului (mai exact, pe Internet) ca unii romani plecati din tara in cautarea unui trai mai bun au dat lovitura prin capitalele europene deghizindu-se in personaje celebre (eventual, vopsindu-se cu aurolac pe fata) si stind nemiscati, ca niste statui, prin zonele de mare interes turistic. In sfirsit, si-a spus cuvintul experienta acumulata de ei la locurile de munca din Romania, unde nu faceau nimic, ci doar stateau, asteptind sa se termine programul! Totusi, ne gindim sa nu se ajunga la o situatie exact pe dos: daca la serviciu, cum nu se uita maistrul sau seful la ei, cum nu mai faceau nimic, acum, ar fi in stare ca, atunci cind prin p