Summitul ce ar fi trebuit să calmeze pieţele şi să atenueze criza nu a convins nici pieţele, nici politicienii. Lipsa unor detalii esenţiale despre salvarea Greciei loveşte deja Italia şi Portugalia.

Anunţul făcut joi de liderii europeni că fondul de urgenţă al zonei euro va creşte la 1.000 de miliarde de euro şi că datoriile Greciei vor fi reduse cu 100 de miliarde de euro a adus, într-o primă fază, un val de optimism pe pieţe. Bursele europene au crescut la maximul ultimelor 12 săptămâni, iar moneda euro a depăşit pragul de 1,4 dolari, urcând la maximul ultimelor şapte săptămâni. Suplimentarea resurselor Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) prin atragerea de finanţare de la investitori publici şi privaţi se bazează pe ideea că s-ar atrage fonduri de la mari economii, precum China şi Brazilia, ţări care încă nu au spus „Da".

China pune condiţii europenilor

China, de la care europenii aşteaptă o investiţie în FESF de circa 70 de miliarde de euro, pune însă condiţii pentru ajutor. În primul rând, să i se acorde statutul de piaţă de capital şi să i se ridice embargoul asupra armelor, ceea ce ar marca, aşa cum spune ministrul adjunct de Externe de la Beijing, Fu Ying, sfârşitul „gândirii învechite a europenilor". Beijingul mai vrea şi garanţii clare şi detalii concrete despre cum va funcţiona fondul de urgenţă, a subliniat şi ministrul adjunct de Finanţe al Chinei, Zu Guangyaom.

Neîncrederea pieţelor este cauzată şi de o altă decizie neclară, şi anume cum se va face din punct de vedere tehnic ştergerea a 50% din datoriile Greciei către creditorii privaţi europeni. O oarecare reticenţă se simte şi de peste Ocean. Preşedintele Barack Obama laudă voinţa politică a europenilor şi capacitatea lor de a ajunge la un numitor comun, lucruri care doar „pun baza esenţială pentru o soluţie amplă la criza din zona euro".

@