Bancherii din Europa de Vest au agreat cu instituţiile financiare internaţionale, Comisia Europeană, băncile centrale şi autorităţile fiscale doar o listă de principii pentru evitarea unei dezintermedieri dezordonate din Europa emergentă şi, implicit, din România, cu toate că de la a doua rundă de discuţii privind Iniţiativa de la Viena în varianta 2.0 se aştepta o tranşare a discuţiilor privind riscul ca băncile din zona euro să taie finanţările către Europa Centrală şi de Est, şi către România în particular.
Reprezentanţii FMI, BERD şi ai altor instituţii financiare internaţionale, ai Comisiei Europene, autorităţilor de reglementare şi supraveghere din statele din Europa Centrală şi de Est şi ai grupurilor bancare cu activităţi importante în regiune s-au întâlnit la începutul acestei săptămâni la Bruxelles pentru a discuta despre cea de-a doua etapă a Iniţiativei de la Viena.
În urma discuţiilor s-a conturat un set de opt principii printre care pot fi amintite cele legate de alocarea liberă a lichidităţii şi a capitalului, rolul central al Comisiei Europene, dar şi principiul angajamentului sectorului privat, adică al grupurilor bancare, şi cel privind implicarea instituţiilor financiare internaţionale.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa declara în februarie că a doua "Iniţiativă de la Viena" ar putea să aibă caracter obligatoriu, spre deosebire de prima, care era de tipul "gentlemen's agreement", şi să fie multilaterală, adică să fie centrată pe grupuri bancare, nu pe ţări individuale.
În aceeaşi zi cu apariţia informaţiilor legate de Iniţiativa de la Viena şi Autoritatea Pieţei Financiare din Austria (FMA) a anunţat noile cerinţe privind criteriile de creditare a celor trei mari grupuri bancare austriece - Erste, Raiffeisen şi UniCredit Bank Austria în Europa Centrală şi de Est, mai temperate faţă de informaţiile din toamna anului trecut
