Se pare că practica postului a fost legată în religiile arhaice de ritualurile de înnoire, de iniţiere şi de doliu. Prin post se marca dorinţa omului de a primi energii cosmice, pentru un început nou şi pentru fertilitatea naturii. În Antichitate, postul avea şi un caracter igienic, de echilibru al sănătăţii. Celebrul medic antic Hipocrate atribuia longevitatea sa postului, spunând că nu s-a ridicat niciodată de la masă sătul. Filosoful Pitagora le cerea ucenicilor să postească pentru a deveni înţelepţi.

Dar postul nu înseamnă numai o alimentaţie fără mâncare de frupt, ci mult mai mult: iertare, bunătate, împăcare şi răbdare. Cuvântul post vine din grecescul "asceza", care se traduce prin exerciţiu, deci această perioadă este una în care oamenii ar trebui să facă exerciţii de a deveni mai buni, mai iertători, mai înţelepţi şi mai puţin lacomi, chiar dacă alimentele care se mănâncă în această perioadă nu sunt de dulce. Însă în perioada celor patruzeci de zile de post există sărbători cu dezlegare la peşte, precum sărbătoarea Floriilor, zi de mare praznic în calendarul ortodox.

Ritualuri de Florii

Sărbătoarea este socotită a fi una dintre cele mai importante praznice împărăteşti, cu dată schimbătoare în cursul anului bisericesc. În această zi, toţi credincioşii care se bucură de însemnătatea praznicului merg la biserică, apoi se întorc acasă cu crenguţe de salcie binecuvântate, crenguţe ce reprezintă semnul biruinţei vieţii împotriva morţii. Sărbătoarea este numită astfel de la florile sau ramurile de finic şi de măslin pe care le ţineau oamenii în mână când l-au întâmpinat pe Iisus la intrarea în Ierusalim. Sărbătoarea Floriilor este considerată un "preludiu" al Patimilor, dar şi o poartă spre Înviere.

Borş bănăţean de legume

Ingrediente: 800 g carne de porc, doi morcovi, o ţelină, o ceapă, un ardei, 3 cartofi, 3