Maximum 3000 de soldaţi americani vor avea dreptul să staţioneze în bazele militare din România, potrivit unui acord cu Statele Unite votat ieri de Parlament. Americanii vor avea viză de şedere pe o perioadă de zece ani. În „situaţii de criză”, Statele Unite vor putea cere suplimentarea forţelor militare din România cu încă 500 de soldaţi, pe o perioadă de 90 de zile.
Acordul privind activităţile forţelor Statelor Unite pe teritoriul României a fost semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005 de secretarul de stat Condoleezza Rice şi de preşedintele Traian Băsescu, a fost ratificat de Senat pe 29 iunie 2006 şi a fost votat ieri de parlamentari cu un scor categoric: 257 voturi pentru, 29 de abţineri (ale PRM) şi un vot împotrivă, dat de reprezentantul minorităţii ruse, deputatul Miron Ignat.
Votul de ieri a fost doar o forma litate, chiar dacă a fost precedat de câteva luări de cuvânt „îngrijorate” de intrarea americanilor în România. Peremistul Lucian Bolcaş, care s-a prezentat ca parlamentar din partea unui „partid pacifist”, a atras atenţia că România riscă să devină un stat-tampon între două mari puteri nucleare şi a adus în discuţie, prin evocarea cazului Teo Peter, drepturile exclusiviste de care se vor bucura soldaţii americani în ţara noastră. La rândul său, deputatul PRM Marcu Tudor s-a arătat revoltat de faptul că acordul a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani „fără nicio explicaţie” şi a cerut reevaluarea anuală a acordului, cerere respinsă. Şi deputatul PC Petru Călian a întrebat timid de ce e nevoie de o suplimentare de 500 de soldaţi pe o perioadă de 90 de zile.
Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, i-a răspuns că de atâţia soldaţi e nevoie într-un moment de criză estimat să ţină 90 de zile. În fine, senatorul PSD Adrian Păunescu a amintit că „sunt semnale că nu în toate capitatele răsăritene senzaţia este pozitivă”, făcând trimitere
