Ultima zi a cuplului Morar-Kovesi la conducerea Ministerului Public se încheie spectaculos: procurorii DIICOT destructurează cu surle şi trâmbiţe o reţea de „gulere albe”, acuzată de fraude bancare şi spălare de bani. Imaginile descinderilor la sediile a trei bănci comerciale şi la Ministerul Economiei, cu mascaţi ducându-i de braţe, la audieri, pe zecile de cercetaţi se suprapun peste conferinţa de presă a ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, care anunţă, cu o dicţie străpezită, cine vor fi noul procuror general şi noul şef al DNA. Urmărind desfăşurarea evenimentelor, concomitent, fiecare pe bucata lui de ecran, privitorul sceptic nu-şi poate reţine o întrebare: va continua abia nominalizatul tandem munca predecesorilor sau acesta a fost ultimul strigăt de luptă al justiţiei române?

Atacarea reţelei ministerial-bancare pe finalul interimatului lui Daniel Morar la Parchetul General, exact în ziua desemnării urmaşului Laurei Codruţa Kovesi, nu mi se pare întâmplătoare. Cred că dl Morar a vrut să lase o amintire puternică opiniei publice şi o moştenire fierbinte noii conduceri a Ministerului Public. Aceasta primeşte mult de lucru. Trebuie să finalizeze investigaţiile în Dosarul finanţiştilor, deschis la sesizarea BNR, şi să extragă din lotul de o sută de persoane – între care bancheri, funcţionari guvernamentali şi un vechi tartor al fondurilor publice, Aurel Şaramet – pe responsabilii pentru acordarea ilegală a unor credite 22 de milioane de euro, garantate, în fals, de către stat. De asemenea, trebuie să-i găsească, în Dosarul ceferiştilor, care a ţinut capul de afiş săptămânile trecute, pe naşii „naşilor”, patronii unei şpăgi de 100 000 de euro pe zi. Să meargă până la capăt în Dosarul evaziunii de 15 milioane de euro, în care sunt implicaţi Sorin Blejnar şi Elan Schwarzenberg, să tragă concluziile în Dosarul fraudei electorale, a cărui vedetă este sec