Claudiu Istodor, un nume de referinţă în peisajul cultural autohton, împlineşte astăzi 51 de ani. La mulţi ani!
"E o replică a lui Hamlet tradusă cam aşa: «Vremile sunt scoase din ţâţâni. Ah, ce blestem, că tocmai eu am fost menit să le întrem!». Nu am băgat de seamă ca eu să am o astfel de menire, dar pun umărul cum şi cât pot la ţinerea-n frâu a faptelor, obiceiurilor şi locurilor şi bineînţeles a oamenilor din jurul meu. Asta după cum mi-e morala şi bunăcuviinţa. Bun. De fapt nu sunt tare nemulţumit de timpurile astea. Au într-adevăr o interfaţă de grosolănie, amoralitate şi prostie. De agresivitate şi lipsă de respect. Dar, prin comparaţie cu vremurile comuniste, că altfel nu ştiu să le spun, vremuri pe care le-am trăit în tinereţea şi începutul de floare a vârstei, le prefer fără reţineri. Şi sper că acestea se vor îndrepta în cele rele şi vor face din cele bune o societate confortabilă şi cât de cât dreaptă. În concluzie, pot spune că trăiesc nu rău, îmi face plăcere din nou să merg la teatru şi am un confort financiar rezonabil. Reuşesc să hălăduiesc prin ţară şi alte ţări, am învăţat să cobor cu schiurile fără să cad, iar de câteva luni învăţ să joc tenis de câmp cu mare plăcere. Şi poate alt lucru important, am planuri de viitor.
Cei ce citesc rândurile astea, nu cred că ar trebui să ştie despre mine mai mult decât faptele mele publice. Acelea sunt adresate lor, şi numai lor. A fi actor în România cred că este foarte plăcut. A fi pe o scenă, clasică sau alternativă, este, după ce depăşeşti tracul, memorarea textului şi teama de penibil şi eşec, o senzaţie ce nu ştiu să poată fi comparată cu altceva. Are şi parte din spectacolul sportiv să spunem, adică nu ştii care va fi scorul la final, dar şi apartenenţa la cultura universală prin interpretarea, de cele mai multe ori, a unei partituri interpretată de multe ori până la tine, ceea ce