Slujeşte sportul giurgiuvean de aproape cinci decenii, făcând acest lucru atât din postura de practicant cât şi din aceea de arbitru, profesor şi jurnalist.

Se poate spune că s-a născut cu sportul în sânge, copilărind în cartierul „Verde” din municipiu. Alături de mingea pe care o bătea non-stop pe maidanele din apropierea casei părinteşti, Costel Spînu era şi un fan al nataţiei.

A început să practice fotbalul într-un mediu organizat pe când avea 10 ani la centrul de copii şi juniori al oraşului, fiind coleg de generaţie cu viitorii mari fotbalişti locali Petre Buduru, Dumitru Reti şi Tudorel Spoială.

A împărţit dreptatea pe terenurile de fotbal

Chiar dacă a evoluat numai până la nivelul de juniori, Costel Spînu a rămas fidel sportului-rege axându-se pe arbitraj, postură din care a condus sute de meciuri din „judeţ” şi Divizia C.

Recunoaşte că cei 17 ani în care a avut drept obiecte sacre fie fluierul, fie fanionul, au reprezentat cea mai frumoasă perioadă a vieţii.

„M-am apucat de arbitraj în anul 1975, doi ani mai târziu absolvind şcoala de profil. Mi-a plăcut foarte mult să arbitrez şi pot să spun că am o mulţime de amintiri pe care nu ezit să le împărtăşesc celor curioşi” afirmă cel pe care prietenii şi iubitorii sportului giurgiuveni îl alintă „Mara”. Acesta subliniază faptul că în anii petrecuţi pe covorul verde al stadioanelor s-a ghidat întotdeauna după cuvintele unui fost mare arbitru italian.

„Lo Bello spunea că rolul arbitrului este asemănător cu cel al unui complet de judecată care achită şi deliberează într-o fracţiune de secundă”.

Jurnalist sportiv de aproape două decenii

Anul 1992 avea să reprezinte un nou început pentru giurgiuvean care a trecut de la fluier şi fanion la reportofon, pix şi carnet de notiţe. A început să cocheteze cu jurnalismul sportiv, primul loc de muncă fiind cotidianul