România a înregistrat în luna ianuarie un record negativ în ceea ce priveşte investiţiile străine, iar atragerea de investitori rămâne dificilă atâta timp cât costurile de producţie sunt necompetitive din cauza infrastructurii şi a neadaptării pieţei muncii la cerinţele companiilor. Investiţiile străine directe din România au totalizat în luna ianuarie 23 de milioane de euro, minim istoric.
Chiar dacă luna ianuarie nu este un reper al evoluţiei investiţiilor străine directe din anul respectiv - anul trecut în prima lună au fost raportate investiţii de 376 milioane de euro, iar 2011 s-a terminat cu un minim al ultimilor nouă ani - aceasta poate fi însă un semnal cu privire la percepţia investitorilor faţă de piaţa locală.
Din 2008, când a fost înregistrat un maxim istoric de 9,496 miliarde de euro, şi până în 2011 investiţiile străine au scăzut de aproape 5 ori.
Companiile străine au bătut în retragere din cauza condiţiilor dificile de pe pieţele de origine care au impus tăieri de costuri, reduceri de cheltuieli şi implicit amânarea programelor de investiţii, dar şi din cauza perpetuării problemelor cu care piaţa românească s-a confruntat în ultimii 20 de ani, respectiv lipsa infrastructurii şi instabilitatea/lipsa de predictibilitate legislativă, la care s-au adăugat dificultăţile de pe piaţa muncii şi din sistemul de învăţământ.
Astfel, investitorii străini au început să nu mai creadă în promisiunile autorităţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, iar în condiţiile unui consum în scădere ca urmare a reducerilor salariale din 2010, aceştia nu au mai văzut România ca pe o piaţă atractivă.
Infrastructura nedezvoltată a fost un impediment pentru investitori şi înainte de criză, companii importante precum Mercedes preferând alte pieţe vecine în detrimentul României, din cauza accesului dificil la sistemul rutier din Europa de
