De curînd, Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a pronunţat împotriva campaniei publicitare realizate de Graffiti/BBDO pentru Cosmorom, ce are ca punct de plecare bancurile cu blonde. CNA a observat că spoturile respective aduc "atingere demnităţii acestui grup de persoane prin sugerarea ideii de inteligenţă redusă a membrelor lui" şi contravin, astfel, Legii nr. 148/2000 în care se spune că "este interzisă publicitatea care aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii particulare a persoanelor". La scurt timp, conflictul dintre CNA şi firma de publicitate producătoare s-a stins. Cu toate acestea, unele ziare au găsit de cuviinţă să reacţioneze - chiar dacă retroactiv - împotriva poziţiei CNA. Evenimentul zilei, de exemplu, a titrat mare, pe prima pagină, "CNA se pune la mintea blondelor!", a publicat un articol corespunzător acestui titlu, iar Cornel Nistorescu a scris un editorial în care-şi exprima dezaprobarea pentru faptul că CNA "se bate acum cu bancurile cu blonde!". Desigur, nu bancurile sînt în discuţie şi nimeni nu s-a gîndit să le declare război sau să le interzică (Cornel Nistorescu mută, sofistic, datele problemei). În schimb, ni se pare normal ca aducerea în discursul public a unor prejudecăţi negative referitoare la un grup de oameni să fie amendată. Aşa, există bancuri şi despre olteni, ardeleni, moldoveni sau despre unguri, evrei şi romi - toate acreditînd o imaginenegativă a fiecărui grup în parte.
Cum ar fi ca o campanie publicitară să se bazeze pe unul dintre aceste stereotipuri? Fără îndoială că pot fi făcute lucruri "inteligente", care pe noi, toţi ceilalţi, să ne distreze, dar nu ştim cît de mult s-ar distra cei direct vizaţi. Desigur, numărul de faţă al Dilemei nu şi-a propus să dezbată chestiunea blondelor din discursul public românesc. Tema de săptămîna aceasta este dedicată stării publicităţii de la noi, privită î