Serviciile de informaţii externe ruseşti, SVR, succesorul Direcţiei 1 din temutul KGB, şi-au dublat activitatea de la venirea la putere a lui Vladimir Putin, el însuşi un fost ofiţer al KGB, scrie cotidianul francez Le Figaro. Nivelul spionajului rus în Europa ar fi atins deja, potrivit anumitor experţi, cota celui din timpul Războiului Rece, adaugă sursa citată.

În spaţiul ex-sovietic

Serviciile ruse sunt active în mod special în fostele republici sovietice, mai ales cele care au aspiraţii de aderare la UE şi NATO. „În Georgia, oamenii KGB au fost plasaţi în structurile de securitate. În Ucraina şi Belarus, penetrarea serviciilor ruse este foarte profundă: KGB locale sunt controlate de Moscova”, explică un diplomat aflat la post în regiune.

De altfel, scrie Le Figaro, scandalurile de spionaj sunt frecvente în viaţa politică regională. În 2008, Herman Simm, un funcţionar estonian cu rang înalt, a fost arestat la Tallinn pentru spionaj în beneficiul Rusiei.

Reactivarea reţelelor în adormire

Deschiderea rapidă a UE şi a NATO către fostele ţări ale Europei de Est a furnizat ruşilor o oportunitate unică de infiltrare. Reţelele aflate în adormire au fost reactivate. În Polonia, biroul SVR a fost instalat chiar în faţa Ministerului Afacerilor Externe. În Bulgaria, pe fondul crizei politice, Guvernul a reabilitat foşti demnitari ai serviciilor secrete din epoca dictaturii comuniste. Într-un raport recent, serviciile cehe estimau că Rusia întreţine reţeaua cea mai activă de spionaj din ţară, scrie Le Figaro.

Şi în Europa de Vest şi SUA

Dar această revenire în forţă se referă şi la Europa Occidentală şi la Statele Unite. La Bruxelles, sediul NATO, al UE şi al Agenţiei Europene de Apărare, mai mulţi funcţionari europeni proveniţi din ţările de Est, în special din Ungaria şi Bulgaria,